Sfaturi Părinți
Sfaturi Părinți
Ghid modern pentru părinți ocupați
Sănătate și Familie

Resurse UNICEF pentru părinții adolescenților: de unde începi o discuție despre sănătatea emoțională

Sănătate și Familie

Camelia Drăgan · 18.10.2026 · 5 min citire

Resurse UNICEF pentru părinții adolescenților: de unde începi o discuție despre sănătatea emoțională
Ghid rapid

UNICEF România a reunit materiale pentru familii, inclusiv opt ateliere gratuite pentru părinții preadolescenților și adolescenților. Iată cum pot fi folosite și când e nevoie de sprijin suplimentar.

O mamă și fiica ei discută acasă

Imagine ilustrativă generată cu AI.

UNICEF România a reunit resurse despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, între care opt ateliere online gratuite pentru părinți și un podcast în limba română pentru tineri. Materialele au fost prezentate într-un comunicat din 9 octombrie 2026, în contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale.

Pentru un părinte care nu știe cum să înceapă o discuție cu adolescentul, lista oferă mai multe puncte de intrare: o sesiune despre semnele că tânărul are nevoie de sprijin, alta despre relația dintre autonomie și susținere sau un episod audio ales împreună. Resursele sunt informative și nu înlocuiesc o evaluare individuală atunci când copilul are nevoie de ajutor.

Opt ateliere care pot fi urmărite separat

Seria dedicată părinților de preadolescenți și adolescenți a fost realizată prin parteneriatul dintre UNICEF în România și Fundația Romanian Angel Appeal, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Pagina UNICEF precizează că fiecare atelier durează 90 de minute și că părinții pot alege sesiunile relevante pentru ei. Înregistrările sunt disponibile pe pagina dedicată, astfel încât nu este nevoie ca familia să parcurgă toate temele într-o singură zi.

Psihoterapeuții Diana Vasile și Marina Badea abordează, între altele, schimbările emoționale și sociale din adolescență, prezența părintelui, relațiile sănătoase și recunoașterea semnelor că un adolescent are nevoie de sprijin. Există și o sesiune despre când și unde poate fi cerut ajutorul. Seria a fost prezentată inițial în 2025; comunicatul din 2026 o include printre resursele disponibile, fără să anunțe un nou program de întâlniri live.

Dacă timpul este limitat, un părinte poate alege întâi subiectul care corespunde întrebării sale. De exemplu, un adult preocupat că adolescentul respinge orice discuție poate începe cu sesiunea despre relații și prezență, apoi poate reveni la cea despre autonomie. Titlul atelierului nu pune un diagnostic și nu spune, de unul singur, de ce se comportă copilul într-un anumit fel.

Cum deschizi conversația acasă

O înregistrare poate fi urmărită de părinte fără a transforma adolescentul în subiectul unei analize. Într-un moment liniștit, adultul poate întreba: „Cum a fost pentru tine săptămâna aceasta?” sau „Vrei să te ascult ori cauți o idee de la mine?”. Un răspuns scurt nu înseamnă neapărat că adolescentul nu va mai vorbi. Poate fi mai potrivit să revii altă dată decât să ceri pe loc explicații complete.

Ascultarea presupune și să verifici dacă ai înțeles: „Spui că te-a supărat ce s-a întâmplat la școală?”. Dacă adolescentul corectează interpretarea, lasă-l să o facă. Evită să folosești termenii auziți într-un atelier ca etichete pentru copil sau să îi promiți că o conversație va rezolva imediat situația.

UNICEF arată că tristețea, teama și frustrarea fac parte din viață. Instituția atrage însă atenția că emoțiile negative intense, prelungite, care afectează viața socială, școala sau familia pot indica nevoia de sprijin din partea unui specialist. Părintele poate nota schimbările observate și durata lor, fără a trage singur concluzia că există o anumită tulburare.

Alege informația potrivită vârstei

Pagina UNICEF despre sănătatea mintală are secțiuni pentru 0–5, 6–10, 11–13 și 14–18 ani. Un părinte poate porni de la grupa adolescentului, apoi poate adapta discuția la felul în care acesta comunică. Vârsta nu explică singură o schimbare de comportament. Dacă există îngrijorări, întrebările pentru un specialist pot porni de la situațiile concrete observate acasă sau la școală.

Podcastul este pentru tineri

„În mintea mea” este versiunea în limba română a podcastului UNICEF „On My Mind”. Potrivit organizației, are opt episoade și a fost adaptat cu sprijinul unor tineri din România. Temele includ sănătatea mintală, modalități de îngrijire zilnică și relațiile sănătoase. Pagina UNICEF oferă acces la episoade.

Adolescentul poate alege dacă vrea să asculte singur sau împreună cu un adult. Dacă familia ascultă un episod, întrebarea „Ce ți s-a părut util?” lasă loc și unui răspuns negativ. Episodul nu trebuie transformat într-un test despre experiențele personale ale copilului. Un tânăr poate prefera să vorbească cu alt adult de încredere, iar acest lucru poate fi respectat.

Când informația nu este suficientă

Dacă îngrijorarea persistă sau schimbările afectează activitățile zilnice, părintele poate discuta cu medicul de familie, un psiholog ori un psihiatru de copii și adolescenți despre evaluarea potrivită. Este util să descrie concret ce a observat, de când și în ce situații, inclusiv ce spune adolescentul despre propria stare. Materialele UNICEF pot pregăti întrebările, dar nu pot stabili cauza simptomelor.

Într-un pericol imediat pentru viața sau siguranța copilului, sună la 112. Nu aștepta încheierea unui atelier sau răspunsul la un mesaj online. Pentru situațiile fără pericol imediat, alegerea următorului pas poate fi discutată cu adolescentul, explicându-i cine va fi contactat și de ce.

Surse

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.